Un locaș de biserică din bârne de lemn a fost construit la Mateieni înaintea locașului ctitorit în 1833 de către spătarul Grigore Manole Varlaam, care stăpânea cea mai mare parte a moșiei, construcție din cărămidă pe temelii de piatră, reparată în 1892, când s-a acoperit cu tablă de către Elena I. Docan, proprietara moșiei.
Un alt locaș de biserică a fost construit în cătunul de pe partea moșiei în stăpânirea vornicului Ilie Kogălniceanu numit Mateieni-Cucuta, în 1849, construcție din bârne de lemn, dezafectată după câțiva ani, când Costea Haret a cumpărat această parte, din moșia Mateieni și a strămutat locuitorii din cătunul Mateienii Kogălniceanului în satul Vlădeni, dându-le unele înlesniri.
În 1894 la Mateieni era paroh preotul C. Zamfirescu, din 15 iunie 1902 paroh Gr. Răileanu, în locul lui C. Zamfirescu trecut la parohia Vlădeni, apoi preotul G. I. Niculea paroh în locul preotului Gr. Răileanu trecut la parohia Ibănești.
În 1910 biserica din Mateieni era filială a Parohiei Fandolica-Vlădeni, unde era paroh preotul Gh. Ștefănescu, hirotonit la 13 aprilie 1908.
În 1930 Mateienii făceau parte din Parohia Dimăcheni, unde era paroh preotul Ioan Arbore.
La această biserică au mai slujit preoții: Coropceanu, Goraș Dumitru, Ciubotaru Vasile, Rusu Gheorghe, Mareș, Munteanu, Berbeci Constantin, în perioada când biserica din satul Mateieni era filie a parohiilor Fandolica-Vlădeni sau Dimăcheni.
Din anul 2002 s-a înființat Parohia Mateieni și s-a numit preotul paroh Pânzariu Mihai, care s-a transferat în 2007 la Parohia Vlădeni, iar la Mateieni a venit în anul 2009 preotul Sărman Vasile.
